Prin 2003, Putin era în drum spre Chişinău crezând că va ateriza într-o colonie federalizată cu capitala la Tiraspol, dar a fost dezamăgit de comuniştii care au găsit o bucată de şiră a spinării (protestele i-au ajutat să şi-o găsească) şi l-au rugat frumos pe Kozak să mai lucreze la proiect. În aceeaşi perioadă, Voronin a devenit subit proeuropean. Forţat de opinia publică să îşi schimbe placa integrării în Belarus şi Rusia, care ar fi băgat moldovenii într-un fel de Consiliu al Hârbului şi Oalei Sparte, PCRM-ul a decis să înconjure secera şi ciocanul din siglă cu steluţele UE.

Câteva argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului “Ţinut secuiesc”

După declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, în discursul unor lideri maghiari, s-au actualizat cererile de obţinere a autonomiei pe criterii etnice a aşa zisului “Ţinut secuiesc”. Faţă de această situaţie, sintetizând studiile şi cercetările întreprinse pe tema convieţuirii interetnice din judeţele Covasna-Harghita şi parţial Mureş, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, prezintă câteva argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa zisului “Ţinut secuiesc”, din care rezultă cu claritate faptul că, situaţia din zona Covasna-Harghita-Mureş, nu are nimic comun cu cea din Kosovo.

Primele rezultate oficiale ale alegerilor locale din Chişinău, pe fondul exit poll-ului, sunau ca o glumă proastă de 1 aprilie. Coincideau întocmai cu măsurătorile anunţate în ajun de CBS AXA, la închiderea sectoarelor de vot, numai că erau întoarse pe dos. Clasamentul părea acelaşi, numai că fusese inversat. Teatrul de comedie păleşte în faţa realizatorilor de sondaje.