|
There are no translations available.
EUROPE DIRECT COSLADA A SARBATORIT
ZIUA NATIONALA A ROMANIEI
PRINTR-O CONFERINTA
Coslada. Marti, 1 decembrie 2009
In contextul activitatilor desfasurate la Coslada cu prilejul sarbatoririi Zilei Nationale a Romaniei, Europe Direct Coslada a organizat ieri o conferinta „1989-2009, CEI 20 DE ANI CARE AU SCHIMBAT ROMANIA: DRUMUL CATRE EUROPA”. Acest eveniment a avut drept obiectiv sa readuca in actualitate cateva repere semnificative din cadrul acestui proces indelungat, incepand de la revolutia din 1989, si care a culminat odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, subliniind importanta pe care o au aceste teme pentru cetatenii romani.
Aceasta conferinta si-a propus sa ofere o viziune panoramica asupra Romaniei din punct de vedere istoric, cultural, social si politic, incepand din vremea comunismului, trecand prin etapele aderarii la Uniunea Europeana, si pana in prezent. In linii mari, interventiile participantilor la conferinta au scos in evidenta faptul ca Romania a parcurs o traiectorie indelungata pentru a putea face parte din Uniunea Europeana; ca procesul de aderare a avansat intr-un ritm lent si complicat, dat fiind faptul ca acquis communautaire a evoluat treptat; ca situatia Romaniei se circumscrie in asa numita „normalitate” si ca inca mai raman lucruri de facut, mai ales in materie sociala.
Charo Arroyo, consiliera pentru Egalitate, Tineret, Copii si Imigratie de la Primaria Coslada a tinut cuvantul de bun-venit la conferinta.
La inceputul alocutiunii sale, Fonda Stefanescu, presedintele FEDROM a trecut in revista cateva repere esentiale care au caracterizat relatiile dintre Romania si Uniunea Europeana pe scena internationala incepand cu anul 1989, la numai doua saptamani de la caderea comunismului si pana in prezent, „in drum spre constructia europeana”, “un proces foarte indelungat de aderare in care (Romania) a fost sprijinita si ajutata de catre institutiile europene, precum si de catre alte tari din estul Europei (…).
In privinta viitorului, Fonda sugereaza dorinta continuarii tendintelor de crestere durabila in consonanta cu Strategia de la Lisabona, investind in persoane, inovare in intreprinderi, in societatea informationala, pana la atingerea nivelului european de protectie sociala, de munca demna, de protectie a mediului inconjurator, de sanatate in munca, flexsecuritate la munca, egalitate de sanse, lupta impotriva oricarui tip de discriminare etc. La sfarsitul discursului, a atras atentia asupra lipsei de continuitate a administratiei din Romania, asupra coruptiei si asupra lipsei de stabilitate politica in prezent, facand apel la solutii stabile pentru populatia romaneasca. A propus, de asemenea, realizarea unui registru electoral intern si extern al romanilor pentru ca, la vot, cetatenii sa nu mai trebuie sa declare numele si prenumele lor.
In continuare, in aceeasi ordine de idei fata de ceea ce s-a expus anterior, Barna a reiterat ideea nevoii de reforma in multe domenii in Romania. Dupa aceea, evocand contextul politic al operei de teatru a lui Ion Luca Caragiale, , „O scrisoare pierduta”, Barna a atras atentia asupra existentei unei acceptiuni duble in ceea ce priveste Europa: pe de o parte, perspectiva proeuropeana - aceea de „Europa sta cu ochii pe noi” si, pe de alta parte, din perspectiva nationalismului - a dezinteresului - fata de afacerile europene, si, prin urmare, accent pe treburile interne a fiecarei tari in parte, dialectica pe care continuam sa o intalnim si dupa 130 de ani, printre statele Uniunii.
„Romania a reusit sa-si continue drumul sau european, si sa fie la inaltimea Europei” a pecetluit directorul Institutului Cultural Roman, in ciuda influentei comuniste care a afectat mentalitatea oamenilor timp de 40 de ani. Este nevoie de mai mult de doua generatii, insa „ne aflam pe drumul catre Europa”, prin schimbarea mentalitatii oamenilor promovata mai ales de CULTURA, dar inca mai avem de muncit.
Fostul ambasador el Regatului Spaniei in Rumania, Pablo García-Berdoy, care a pretins sa ofere o viziune telescopica cu privire la aceste teme, s-a bazat in analiza modelului romanesc de integrare europeana pe comparatia cu cel spaniol.
A mentionat García-Berdoy ca aceste doua ultime extinderi reprezinta o oportunitate si nu o amenintare, mai ales in ceea ce priveste noile state care, in termeni relativi, sunt mai sarace si care au avut drept provocare asimilarea intregului acquis communautaire. „Este vorba despre incercarea de a repara o injustitie istorica” si de „soft power” a Europei ca model social european, a amintit Berdoy.
„Cazul Romaniei nu a fost diferit fata de cel al Poloniei sau Ungariei”, ci doar se avea in vedere o dezvoltare mai slaba si, prin urmare, provocari mai mari. „In urma aderarii, trebuie sa ne linistim”, de vreme ce sunt deja cunoscute efectele pozitive ulterioare aderarii: crestere economica si convergenta, mai ales. A amintit Berdoy-Cerezo ca circumstantele aderarii Spaniei la Uniunea Europeana au fost in mod usor diferite: acquis communautaire mai redus, lipsa unor politici structurale, politica redusa de cheltuieli regionale, un nivel mai ridicat al mecanismului de corectie, in termeni relativi.
Fostul diplomat a asigurat ca Romania va avea parte de o crestere mai mare, avand in vedere fateta solidara a Europei, si ca „va trebui sa ne concentram asupra solidificarii unei bune administratii” care sa implementeze ceea ce el numeste „normalitatea europeana”, mai ales in materie sociala.
Ana Río Quintana a subliniat importanta evenimentului de ieri, „avand in vedere ca anul 2009 marcheaza comemorarea unei etape importante din istoria europeana (...): cea de-a douazecea aniversare a caderii zidului Berlinului”, un fapt care a marcat decisiv istoria integrarii europene. Responsabila pentru Retele Europe Direct din cadrul Comisiei Europene a trecut in revista momentele preaderarii Romaniei la Uniunea Europeana si a scos in evidenta imbunatatirile in materie de proprietate intelectuala, justitie si afaceri interne cat si mediu inconjurator. Extinderea UE a adus numeroase beneficii atat vechilor cat si noilor state membre, a declarat Quintana.
“Uniunea Europeana de astazi nu este doar mai mare ci si mai puternica si mai bogata din punct de vedere cultural”. De asemenea, a subliniat importanta fondurilor de coeziune pentru Romania in vederea dezvoltarii infrastructurilor, “a competitivitatii, a intrebuintarii la maxim a capitalului uman, a consolidarii unei capacitati administrative eficiente si, in cele din urma, o dezvoltare teritoriala echilibrata”.
Andrei Luca, Prim-colaborator al Ambasadei Romaniei la Madrid, care i-a tinut locul Doamnei Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar a Romaniei in Spania, Maria Ligor, din motive de agenda, a fost insarcinat sa incheie aceasta conferinta.
La inceputul expunerii sale, Luca a felicitat centrul de informare europeana, Europe Direct Coslada, pentru munca pe care o desfasoara pentru promovarea afacerilor europene in Coslada.
Prim-colaboratorul a efectuat de asemenea o incursiune in viata sociala, economica, si politica a Romaniei inainte de 1989, in timpul epocii gri a comunismului caracterizata mai ales prin lipsa de libertati, scotand in evidenta faptul ca 1989 reprezinta un punct de inflexiune pentru Romania pentru ca inlaturarea comunismului a determinat ca tara sa devina un exemplu pentru respectarea drepturilor omului, a capacitatilor antreprenorioale, si a valorilor europene. „Succesul Romaniei consista in valorificarea libertatii castigate in ´89”, a clarificat Luca. Exemple foarte clare cu privire la beneficiile integrarii Romaniei in UE reies din situatia cetatenilor de origine romaneasca care locuiesc in Spania, care se bucura avantajele care decurg din libera circulatie a persoanelor.
Luca a amintit pretul care s-a platit pentru a se obtine libertatea in 1989: mai bine de o mie de victime au platit cu viata inlaturarea a regimului comunist din Romania.
|
There are no translations available.Românii din afara ţării participă la ani...Viernes 02 de Abril de 2010
There are no translations available.Din anul 2004 , in fiecare an Comunitatea Ro...Miércoles 25 de Noviembre de 2009